Și se făcea că în timp ce trudeam cu aspiratorul, mi-am aruncat un ochi pe fereastră. Și ningea. Curiozitatea m-a împins apoi să scrolez rețelele sociale, să văd dacă numai la geamul meu se întâmplă minunea sau e în tot Bucureștiul. E generală se pare.
Ei bine, abia aștept să termin de șters praful, să deschid valiza și să încep să arunc în ea șlapii și costumul de baie. Asta o să mă încălzească.
Poate măcar din seara asta să primim și noi căldură în calorifere.
Și uite așa alternează realul cu imaginația la mine.
ps: imaginația e aia cu căldura în clorifere; restul e cât se poate de real
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu