Zi de vara

Vara, timp de biciclit. Pe langa mine trece o fetita cu mama ei. Fetita se smiorcaie
"O sa ma puna cu capul in apa, fara colac, o sa ma inec..."
Mama ii raspunde
"Dar unde dracu crezi ca esti, ..., o sa fie ceva organizat de o doamna..." dupa care s-au indepartat si nu am auzit urmarea.
Mai intai amuzata de smiorcaitul fetitei. Mai apoi socata de raspunsul mamei, care a simtit nevoia sa ii raspunda copilei cu doua injuratururi la inceput de fraza (peste una am sarit eu, era prea urata ca sa o redau). Si asa s-a rupt farmecul unei plimbari in parc.

Live blogging

Pedale, ping pong, gimnastica, soare :)

Ce bine e!

Activitati de iarna

28 ianuarie, zi tipica de iarna, grade cu minus si zapada (adica zapada d-aia multa pe trotuare, unde 10 minute de mers pe jos echivaleaza cu 30 minute de genuflexiuni si abdomene).

Eu scot bicicleta (care nu a mai iesit din casa din octombrie). In scara blocului, un vecin care se deplaseaza cu cadrul si tanjeste dupa o gura de aer proaspat, dar nu se incumeta sa iasa afara din cauzele mai sus descrise, se uita la mine mirat si ma intreaba: "Dar tu iesi cu bicileta ACUM?"
"Nu, doar o mut" :)

Si da, recunosc. Din pacate si eu fac parte din cei fara prea mult simt civic, care nu dau zapada din fata blocului. Chiar daca forta din dotare (un pic peste un metru cincizeci, un maxim de patruzeci si cinci de kilograme si singura lopata gasita in supermarket, mai potrivita pentru o joaca in nisip decat pentru dat zapada) nu ma prea ajuta, nu ma scuz cu asta.

Mai sus, anuntul de pe usa liftului, pe care l-am fotografiat de amuzament...si de amintire.

Nu dau cu pietre. Nici in gramatica (sau in posesorul ei), nici in cei care nu ies la sedinta de gimnastica cu zapada. Doar observ. Si scriu. A se citi si interpreta ca atare :)

Ce voi face in '14

Vad ca sunt la moda prin social media listele de rezolutii. Citind in stanga si in dreapta si stand mai apoi stramb si judecand drept imi dau seama ca schema asta poate sa fie utila si chiar ar putea sa functioneze la o persoana ca mine, in trecut exagerat de minutioasa si atenta la planuri si detalii, in prezent mai menefreghista, but still...

Pe scurt si in concluzie, incerc si eu sa-mi fac o lista. Nu extrem de personala si destul de light. Sa incepem usor, zic. Lista o las deschisa si voi reveni la ea de cate ori voi vrea sa mai adaug ceva. Bineinteles ca as putea sa o pastrez doar  pentru mine, dar un angajament luat in public are mai multa greutate si motiveaza mai mult. Plus ca scrisul este o forma de terapie si ce terapie ar mai fi daca eu mi-as ascunde ambitiile, right?

- sa scriu mai mult si mai bine, pentru ca imi place; nu conteaza daca ce scriu primeste eticheta de NP sau ajunge publicat aici; nu pentru autoflatarea talentului meu, dar e o metoda buna de a-mi pune ordine in ganduri si de a-mi centraliza ideile, asigurandu-ma astfel ca am invatat ceva sau ca stiu ce urmeaza sa fac
- sa dezvolt acest jurnal online, sa ii dau o nota mai putin personala, sa aiba mai mult continut; o sa fie haios peste ani sa recitesc toate aceste articole, sunt sigura ca imi voi aminti pentru fiecare in parte in ce context le-am scris
- sa ma ocup cu adevarat de grafica, sa nu ramana doar un curs trecut in CV, fara aplicabilitate
- sa merg mai mult cu bicicleta, pentru ca e o activitate sanatoasa si pentru ca imi da o stare de bine
- sa invat tenis sau sa invat sa inot (sincer, sunt sanse mici sa se intample una din astea, but never say never)
- sa fac gimnastica acasa in fiecare zi, pentru ca nu vreau sa-l supar pe mosu, care mi-a adus o salteluta asa de frumoasa
- sa citesc mai mult; am atatea carti incepute acum, dar si o lista de lecturi, alcatuita la inceputul anului trecut, la care vreau sa ma intorc din cand in cand
- sa calatoresc prin lumea mare si prin viata si sa cresc in urma experientelor acumulate
- sa fac mai multe poze, sa fotografiez, o floare, un zambet, o labuta pufoasa, un nor, o frunza... (pentru asta poate ar trebui sa umblu cu aparatul foto la mine)
- sa rad mai mult, pentru ca anul trecut am cam uitat sa o fac
- sa stau mai des cu persoanele frumoase, care imi insenineaza viata - parinti, prieteni, puf
- sa merg mai des la teatru/concerte, pentru ca pe finalul anului trecut incepusem acest obicei bun si a fost bine
- sa conduc un Fiat 500; asta e mai veche, dar a ramas neindeplinita; nu, nu se pune ca a fost prima masina pe care am reusit sa o pornesc si sa o conduc pe bune 100 de metri pe un semi-drum rural; vreau sa conduc una pe bune, legal, pe drumuri publice :)
- sa incerc mancaruri "exotice", neincercate pana acum, fie la restaurant, fie gatite acasa (de preferat varianta a 2-a, ar fi o pata de culoare si veselie intr-o seara banala din timpul saptamanii)
- sa ajung macar un weekend in coltisorul meu de rai si sa ma bucur de cerul instelat

Si voi incepe chiar acum, inchid calculatorul si imi iau cartea, pentru a citi macar cateva pagini inainte de culcare.
Noapte buna, vise placute :)

Serotonină

Cuvântul de ordine pentru weekendul ce tocmai a trecut a fost serotonina. Am avut un sfârșit de săptămână plin, cu activități extrem de variate, generatoare de fericire, mulțumire și bună-dispoziție.

Am început ziua de sâmbătă biciclind în parc. O oră întreagă de energie, încheiată cu câteva minute de exerciții de gimnastică în aer liber. Efectul? Parcă aș fi consumat ciocolată neagră, ceai verde și ceva băuturi cu nume de tauri în cantități extrem de generoase :)) Dupa toată povestea asta eram ZEN! De regulă, eu și sportul, de orice fel, suntem antonime prin definiție, dar iată că de data asta colaborarea a dat rezultate :P Sper sa reușesc să fac acest mic truc la fiecare sfârșit de săptămână, cel puțin cât mai ține vremea bună.

A urmat o ședință de Ikea, altă activitate generatoare de bună-dispoziție pentru mine :) Mai ales că mi-am achiziționat poangul mult visat!!! Este super comod, ghici unde stau eu acum cu laptopul in brațe? :P Și imediat ce termin de scris articolul, îmi iau cartea și mă cufund în lectură. Abia aștept, probabil că doar dorința de a bea un ceai bun mă va mai ridica de aici :) 

Să continuăm, așadar... Duminica, începută leneș la orele prânzului, am petrecut-o la părinți, în compania Pufosului și a mac-ului meu drag, devenit cel mai util gadget pe care l-am avut vreodată. Am editat fotografiile de la evenimentul de săptămâna trecută.
Câteva exemple mai jos, dar nu cu personajele, pe care nu vrem să le prezentăm aici...

Mi-am dat seama totuși că nu îmi place foarte tare fotografia de eveniment, cum nu îmi plac nici portretele. Dar puneți-mă să fac fotografie de produs și sunt cea mai fericită! Asta pentru că ador să-mi creez singură compoziția, să alcătuiesc decoruri și să schimb luminile și unghiurile. Am mult mai multă libertate și spiritul creativ din dotare prinde aripi :)

Dar punctul forte al acestui sfârșit de săptămână a fost duminică seara când, întoarsă la mine, am reușit să pun în aplicare un plan mai vechi. Mi-am organizat dressing-ul. Pe categorii de haine. Și pe culori!!! Iar cămășile și rochiile de pe umerașe am încercat pe cât posibil să le asortez cu umerașele colorate. Am mania culorilor, dacă mai aveați dubii... :) 

Acum spațiul este mult mai aerisit iar lucrurile mult mai ușor de găsit. Like it!

Și să ne apropiem de final acum, că un text așa lung nu cred că am mai scris pe aici... Dacă nici astea nu sunt activități relaxante, atunci nu știu care altele să fie!? Am spus că am mâncat și tot felul de dulciuri, de la macaron, la prăjitura cu ciocolată și caramel de la Ikea și ciocolata de casă de la sis-ul meu? Cum să nu fiu fericită după toate astea?

Dar ce a dat personalitate acestui weekend pentru mine a fost întrebarea cuiva drag, care suna cam așa: "laptopul, poangul și ce altceva mai aveai pe listă? plicul roșu, nu-i așa?"

Da, plicul roșu mai lipsește și pot să declar că anul 2013 și-a luat revanșa pentru toată agitația pe care a adus-o în viața mea. Dar nu posesia materială a acestor lucruri este magia fericirii mele. Legătura lor cu o prezență dragă îmi aduce zâmbetul :)
Și poate că "plicul roșu" poate să mai aștepte, să nu forțăm totuși norocul, atât de schimbător... :)

De la 1

Cand vrem sa schimbam ceva, spunem mereu ca o sa incepem de la 1, nu-i asa?
Ei bine, azi a fost 1, iar eu am profitat :)

Am facut o tura de aproape 1 ora cu bicicleta prin cartier pe la parinti. Si ca sa nu mai am scuza ca nu o am la mine, ca sa o pot folosi mai des, am transportat-o, IN SFARSIT, la mine acasa!!! :)
Cu surle si trambite, facuta pachet si incarcata in masini (a se citi bicicleta intr-o masina, roata fata in alta masina), ca nu sunt atat de experimentata incat sa traversez orasul de la un capat la altul pe bicla, fara casca si alte protectii :)) :P
Dar mai conteaza cum a ajuns aici? Important e ca de astazi am o noua colega de apartament, pe care sper eu sa o scot cat mai des la plimbare.

Si iata cea mai imbuburuzata bicicleta :)

Fancy, nu-i asa?