Se intampla si la cei mai mari, la propriu :)
Citind articolul lui Cabral, am reusit sa mai strerg din lacrimi si sa zambesc usor, doar pe jumatatea stanga, evident.
Timp de cateva zile mi s-a spus Zana Maseluta. Ieri m-am gandit sa-i vin de hac si am scos-o. Dar durerea provocata de masea in ultimele zile s-a multiplicat parca in lipsa ei :( E inimaginabil cat de tare poate sa doara. Doza dubla de anestezie si doza dubla de calmante. Si am doar 1.57 si 45 de kilograme. Cata durere poate sa incapa intr-un astfel de ambalaj?!
Nu mai vreau :((
marți, 15 aprilie 2014
sâmbătă, 12 aprilie 2014
The island without name
rosu
curcubeu
pour le connaisseurs
in lumina
asortat
love
joaca
colorat
fotograful
zboara
vant
dune
500
munte
prim-plan
"sfinx"
camera cu papusi
covoras
balcon cu flori
port
odihna
papaya
inainte de final
Poveste in imagini. Favoritele mele. Direct de pe camere (voi reveni sa le pun semnatura).
joi, 10 aprilie 2014
Ca dunele in vant
Ce mi se pare mai greu decat sa traiesc cu tine? Sa traiesc fara...
Ca o concluzie a unei saptamani frumoase. Deja mi-e dor, de tine, de dune, de Zoila, de tine, de FIF, de serpentine, de soare... Pentru ca nimic nu e perfect, dar totul e frumos, atunci cand te uiti din punctul potrivit.
Nu, nu-mi apartine afirmatia de mai sus, dar ma regasesc in ea. Si e la fel de adevarata pentru mine si atunci cand rad cu tine, dar si atunci cand repun pe tapet niste discutii care ar trebui inchise. Pentru ca asa am ales eu. Dar nu reusesc mereu. Pentru ca sunt slaba. Pentru mine, pentru ca am nevoie din cand in cand sa-mi confirm unele lucruri.
Ca o concluzie a unei saptamani frumoase. Deja mi-e dor, de tine, de dune, de Zoila, de tine, de FIF, de serpentine, de soare... Pentru ca nimic nu e perfect, dar totul e frumos, atunci cand te uiti din punctul potrivit.
Vantul bate si le schimba forma in permanenta, dar dunele vor ramane acolo intotdeauna.
vineri, 4 aprilie 2014
Gargara
Bula la scoala. Profesoara cere elevilor sa dea exemple de insecte:
- Spune tu, Gigel.
- Albinuta.
- Nu se spune albinuta, Gigel, ci albina. Ionel, spune si tu!
- Vrabiuta.
- Nu se spune vrabiuta, ci vrabie. Bula, spune si tu!
- Gargara!
- Spune tu, Gigel.
- Albinuta.
- Nu se spune albinuta, Gigel, ci albina. Ionel, spune si tu!
- Vrabiuta.
- Nu se spune vrabiuta, ci vrabie. Bula, spune si tu!
- Gargara!
joi, 3 aprilie 2014
A good time and fun
Bagajul, gata...
Rezervarile, tiparite...
Pasaportul, in geanta...
Let's go to the island without name, I say, many miles away from home...
Seri de filme
Incep sa cred ca treaba asta cu jurnalul, fie el si online, devine esentiala. Memoria mea e obosita. Nu am mai scris in ultimele saptamani ce filme am mai vazut si intre timp am uitat.
De dragul exercitiului, voi aminti in treacat ca am vazut The Grand Hotel Budapest. Amuzant, usurel, colorat, dar nu m-a impactat (imi asum exprimarea). Poate mai degraba am retinut popcornul fara numar :) Care, by-the-way, a picat tare bine pentru ca mi-a taiat pofta de dulciuri, desi in film toti se delectau cu prajiturele ce aratau foarte bine si care, probabil, erau si extrem de gustoase.
Au mai fost si altele, dar ... le-am uitat :( Facem loc pentru urmatoarele acum.
De dragul exercitiului, voi aminti in treacat ca am vazut The Grand Hotel Budapest. Amuzant, usurel, colorat, dar nu m-a impactat (imi asum exprimarea). Poate mai degraba am retinut popcornul fara numar :) Care, by-the-way, a picat tare bine pentru ca mi-a taiat pofta de dulciuri, desi in film toti se delectau cu prajiturele ce aratau foarte bine si care, probabil, erau si extrem de gustoase.
Au mai fost si altele, dar ... le-am uitat :( Facem loc pentru urmatoarele acum.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)










