Play

Se spune că țigara, alcoolul și boala îți fură din ani

de singurătate nu se spune nimic

știu ca avem sute de feluri de mesaje și apeluri

un hățis nesfârșit

dar sunt cuvinte ce nu-ncap într-un plic

prin cabluri lungi și sateliti

goniți de hoarde de gigabiți

zâmbetul meu se pierde complet și moare

printre comedii, fotografii și virtuale elegii

prezența ta m-ar bucura mai tare

41% - 59%

Dupa mai bine de o luna de cand tot incerc sa ajung sa-mi cumpar lentile noi, timp in care ori nu aveam timp, ori ajungeam cand nu aveau program, ori uitam ochelarii acasa (nu stiu pe de rost ce dioptrii port), in seara asta eram iarasi in zona magazinului, insa...am uitat. Nu ma indepartasem prea mult cand mi-am amintit, dar din respect pentru piciorul meu suferind nu m-am mai intors.

La nici doua minute dupa, am trecut pe langa un alt magazin oftalmologic. Reclama la nu stiu ce lentile noi m-a facut sa intru. Unde, surpriza...am primit pentru proba o pereche de lentile. Cu care chiar am reusit sa vad 2 randuri in plus de litere si cifre, incat am uimit-o si pe doamna doctor, care mi-a zis ca vad mai bine decat ar trebui :)
Pacat ca piciorul nu-mi permite sa ies la o tura de condus acum, sa fac si testul luminilor de noapte.

Si acum: ocupatii de timp liber. Am gasit acest test simpatic.

Rezultatul meu:

Ma asteptam la o dominare clara a emisferei drepte. Dar par a fi mai echilibrata decat credeam. Si decat las sa se vada.
Totusi, se explica de ce ma bazez eu mai mult pe intuitie decat pe rationament, nu-i asa?

Energiea

In direct din Energiea...

O inimă acum, 

Cu creionul sur, 

Goală doar contur.

Pisica neagra

Plimbarea de dimineata intr-un cartier linistit al Bucurestiului.
Strada aproape pustie, doar eu si inca un tip.
O pisica neagra traverseaza strada prin fata noastra, de la dreapta la stanga.
Tipul incepe sa strige la ea sa o sperie. Fara scucces, pisica isi continua drumul. Tipul se opreste. Face cativa pasi in spate. Se opreste din nou, lasa capul pe spate si incepe sa faca diverse miscari, la granita dintre streetdance si o criza de epilepsie. Dupa ce isi executa ritualul pleaca mai departe linistit.
Eu imi continui drumul. Intr-un fel ciudat, ma simt norocoasa.

Al dente

In seara asta, la un bar american, unde lumea se aduna sa vada meciuri de fotbal. La masa de langa isi fac aparitia 3 italieni.
Redau pe scurt discutiile.

Dialog intre ei si chelner (evident, macaronarii in italiana, ca doar toata lumea trebuie sa-i inteleaga pe ei):
- Pasta ... (nu am retinut). Mi raccomando, e' molto importante che la pasta sia al dente!!! Dev'essere dura cosi (si bate cu degetul in masa), meglio cosi che molto ben fatta. E' moooolto importante, ok? Se non la puo' fare cosi, vado io a cucinarla. Io sono chef!!! Vado io e lo faccio vedere come si fa la pasta da noi.... si continua pe aceeasi tema, in timp ce ceillati doi ii tin isonul.
Chelnerul, printre dinti, dar destul de tare incat s-a auzit pana la masa noastra:
- Sa gatesti la tine in Italia, nu aici.

Eu, care pana atunci doar am ascultat discutia, nu m-am putut abtine sa nu ma intorc sa le vad fetele (vroiam sa vad daca l-au inteles pe chelner). Evident, cu un zambet in coltul gurii.
Dau comanda toti, chelnerul se retrage.

Macaronarul cel mai guraliv se intoarce catre noi si incearca un dialog cu mine:
- Scusatemi, ho visto che sorridevi prima, capisci l'italiano?
- ... Si...era troppo comica la situazione.. (a se traduce: sunteti mult prea prosti)
- Allora lo parli?
- ... Si (scurt si sec; a se traduce: tocmai ti-am vorbit pe limba ta, de ce d... ma mai intrebi?)
- Quando facciamo una carbonara?
- ... Una cosa???!!!??? (a se traduce: ne cunoastem? ne facem invitatii d-astea?)
- Una carbonara.
- Non mi piace la pasta (inainte sa intre ei tocmai imi luase chelnerul farfuria din care savurasem o portie de paste).
- Non ti piace il cibo italiano? Pasta...
- NO
- Ah.. bene... eh, scusa...

In acest moment m-am intors la discutia noastra, intrerupta de "politicosul" macaronar. Ei, in schimb, si-au continuat discutia pe tema de mai sus. Si au continuat sa priveasca lung, pana cand am iesit pe usa.
Mi-am amintit de ce nu-mi face nicio placere cand intalnesc grupuri de-ale lor...

Solidão

Sursa foto: aplicatia Garfield Daily

"Vai de cel care după ce deschide uşa camerei seara nu are cui spune: “Bună seara”." O.P.

Ca bine zicea OP, asa cum bine zicea el multe.

Singuratatea e cel mai neplacut sentiment.
Sunt seri intregi in care nu rostesc niciun cuvant. Uneori am senzatia ca nu mai stiu sa vorbesc. Ma sperie ideea ca nu ma mai pot exprima altfel decat in scris.

Uneori televizorul bazaie in fundal, alteori muzica incearca sa imi tina companie. Skype-ul sau facebook-ul se mai inrosesc cateodata. Telefonul ma mai anunta si el din cand in cand ca cineva se gandeste la mine. Yet, singura intre patru pereti cu cine sa povestesc? Cu cine sa ma cert?
Oricat de simpatic ar fi Martinel al meu, el nu vorbeste. Are mereu pregatit un zambet sincer, dar uneori that's not enough... Spuneai ca l-ai invatat tot ce trebuie ca sa te inlocuiasca atunci cand nu esti langa mine :) Poate ca a uitat el... Sau poate ca nu poti fi inlocuit...asa usor
As vrea sa vorbim, chiar si sa ne ciondanim...

In seara asta am lucrat totusi. Ceva simplut, de incalzire, dupa atata timp de pauza... sparkle-sparkle... Incercam un logo 3D? :)

1:04