Crăciun cu Charlie

Întotdeauna o plăcere să mă uit la filmulețele lui C.C.

Another kind of selfie

Vin sărbătorile, happy happy joy joy. Așa cum a evoluat în timp Crăciunul, aproape că nici nu mai știm care îi sunt originile. În schimb, pachetul all inclusive conține una bucată brăduț frumos împodobit, colinde interpretate de talentați sau (ne)talentați, după posibiliăți, mâncare multă, dar multă să fie, cam de 3-4 ori cât putem să mâncăm de regulă și nu în cele din urmă cadouri.

Brăduț am, pentru că îmi place mirosul lui, mă bucură culorile, profit de ocazie să schimb pentru scurtă perioadă decorul în casă. La mâncare pot să renunț fără prea multe păreri de rău sau pofte. Dar cadourile îmi plac. Și în apărarea mea pot să spun că aș vrea oricând să primesc ceva, nu doar acum. Pentru că sunt semne că am lângă mine persoane care mă iubesc și vor să mă suprindă plăcut și să îmi ofere zâmbete. Dar deja dezbatem altceva.

Revenind la listele lungi de cadouri pentru familie, prieteni, colegi, etc. ... Să nu fiu înțeleasă greșit, îmi face plăcere să ofer, la fel de multă ca atunci când primesc, dar aceleași întrebări de fiecare dată, inspirație mai multă sau mai puțină, buget da și nu prea... De aceea, clipurile astea din seria Sorry, I spent it on myself mi s-au părut salvatoare, super amuzante, extrem de actuale :)

Dacă aplic și eu tactica asta, poate voi aduce în garderoba mea o geacă nouă și ghetuțele pe care le-am ochit azi :p

Hai să ne jucăm!

Pentru că atunci când vârsta este mereu pe plus, spiritul are un curs invers proporțional, uneori, atunci când vrem să achieve something, soluția este să ne jucăm.

Și asta am făcut și eu, m-am jucat. Mai jos se vede cu ce.

Ideile serioase vin din ghidușii. Se pare că însuși Enstein a fost ajutat de materia lui cenușie mereu tânără.

Pozele imi aparțin, chiar și fără semnătură. So, same rights here.

Țările, puține... dar bune! 

Luminite si castane coapte

Am plecat din Bucuresti si putin mai tarziu a inceput sa ninga. Ma uit la imaginile de acasa si cumva imi pare rau. Ca nu ma pot bucura si eu de zapada. Unde sunt eu ploua infernal.

Dar asa suntem noi, sclavii joburilor plictisitoare de birou, cu programe fixe. In cele doua zile libere de la sfarsitul saptamanii nu stim ce sa facem mai intai, sa dormim mai mult, sa facem curatenie si sa mergem la cumparaturi, sa vizitam parintii sau sa ne intalnim la un ceai cald cu prietenii. Cand prindem 3 zile libere legate ne luam lumea in cap, bucurandu-ne ca putem sa iesim din programul repetitiv al unei saptamani normale.

Scriu dintr-un pat pufos din Deva. Ne-am oprit in Sibiul nostru frumos, sa vedem luminitele. Maine vedem noi incotro. Sper doar sa ne ajumga zapada din urma.

Noapte buna!

Gusturi

Nu-i asa ca e interesant felul in care ne construim amintirile? Asocierile cu diverse simturi parca  le fac mai vii, iar niste simple flashuri devin un fel de film 3D.
Ma gandeam la asta zilele trecute si mi-a venit in minte din nou azi-dimineata, la micul dejun.

Pasta de masline are gustul diminetilor din Lefkada, cand luam micul dejun pe terasa noastra cu
vedere la mare. Nuca de cocos este noaptea tarzie din Singapore, calda si umeda, placuta, cand totul era nou si incercam sa cuprind gusturi, mirosuri, culori. Calif este Istanbulul meu drag, galagios, obositor, dar fermecator. Mango are gustul strazilor Bangkokului, este si gustare si apa, este occident si orient, este gustarea care indulcea  haosul. Vinul bun si dulce, desert si licoare, miroase a Madeira, a primavara vesnica, a ploaie proaspata, a verde. Sosurile mojo sunt Lanzarote, exotice, calduroase, unice.

Alt film cu amintiri este legat de prieteni. Sunt locuri care inseamna pentru mine persoana draga A sau B. Sunt filme care imi amintesc de C sau D si carti in care ii regasesc pe E sau F.

Si atunci viata ne zambeste. Locuri, momente, obiecte - toate tin in jurul nostru amintiri dragi, care plutesc pe langa noi si din cand in cand se fac simtite, una mai mult decat cealalta :)

Pasi

Ce am mâncat pe acolo

Emoțiile cele mai mari (în sens pozitiv) și aventurile cele mai așteptate au avut legătură cu mâncarea. Ce o să mâncăm acolo? Cum o să fie nuca de cocos? Ce fructe necunoscute o să întâlnim? Cât de picantă este mâncarea? 

Pe cât de multe întrebări, pe atât de mare mi-a fost curiozitatea și nerăbdarea să ajung acolo și să încerc cele mai variate și ciudate feluri.

Ce știam - Singapore = food court, Bangkok = street food. 

Și primul lucru pe care l-am făcut, imediat ce ne-am lăsat bagajele la hotel, la mai bine de 24 de ore după ce plecasem de acasă, a fost să mergem să mâncăm. Nu neapărat de foame, ci din curiozitate. Iar ultimul lucru înainte de plecare a fost același. Nu de foame, dar pentru a mai gusta încă o dată din minunile acelea necunoscute cu care ne delectasem simțurile în cele zece zile. Iar între aceste primă și ultimă masă ce altceva puteam să facem, când la fiecare pas ochii noștri se minunau de fel și fel de farfurii? Evident, să mâncăm :) Și cu toate acestea, nu cred că am încercat mai mult de 5% din tot ce am văzut.

Pentru că prima întrebare când ne-am întors a fost "ce ați mâncat pe acolo?", iată mai jos câteva imagini. Cu mențiunea că de puține ori am reușit să fotografiem farfuriile. Cele mai multe au sfârșit fără a fi pozate pentru eternitate. Ori că pofta era prea mare, ori că abia ne descurcam cu cele două mâini din dotare, pe o margine de trotuar, să mâncăm. 

Tăiței de diverse feluri, fish roll, fish boll, suc de nucă de cocos, biscuiți chinezești de diferite feluri, fructe de mare cu muguri de ceva, suc de pepene, naan cu legume, suc de papaya, pateuri, înghețată de durian, înghețată de macha, platou de fructe de mare pane, ouă, cartofi, castraveți, ardei, sosuri, lapte de migdale, lapte de soia, mini pancackes sub formă de macarons, omletă umplută cu de toate (carne, legume, ghimbir), clatită de cartofi, supă cremă de dovleac și porumb, suc de trestie de zahăr, desert chinezesc - gheață cu siropuri și jeleuri colorate, naan cu legume, suc de mango, orez cu legume și fructe de mare, suc de agave, prajitură făcută din pâine, banane fripte, frigărui de caracatiță, bulete de cartofi dulci, padthai, mango feliat, supa tom yum, ompletă cu orez, pui cu sos iute, chipsuri de ompletă, înghețată de cocos și mango în coajă de cocos, supă chinezească de pește, plăcinte cu pui și plăcinte cu banane, ambele cu sosuri iuți, plăcintă cu scoici, crab pe băț, sucuri de fructe neindentificate, gogoși cu cafea, salată de orez cu legume și carne, supă de porc cu curry, tăiței cu carne de porc, suc de ananas, prăjitură curcubeu din clătite, salată de noodles. Cam asta am mâncat noi. Preferatele noastre? De departe mâncărurile indiene, gătite la tarabele din Little India în Singapore.

Ce am mai văzut și am reușit să identificăm? Rațe întregi, cu cap cu tot, supe de picioare de pui, mâncăruri cu cozi de porc, supe de creier, viermișori grași prăjiți, gândăcei la frigăruie, carne de porc tăiată sub formă de chipsuri și sute de alte feluri neidentificate.

primul fel gustat

prima nuca de cocos

tarabă cu de toate in China town, undeva în spate pește uscat

mâncare malayesiană, habar-nu-am-ce

faimosul durian, sub formă de înghețată

înghețată de ceai verde, la fel de rea la gust ca cea de durian, ambele au ajuns la coș

din nou nucă de cocos

nuci de cocos consumate

pe tarabă, gata de a fi servite

suc de trestie de zahăr, unul dintre preferate

desert special chinezesc

al doilea desert chinezesc

în cartierul chinezesc

"pâine"

banane la grătar

sucuri la înălțime

bucătăria mobilă

pe stradă, orez cu carne și legume

tarabele cu bunătăți

bucătăriile thailandeze

alte bunătăți

chpsuri de omletă cu fructe de mare

durian

niște corcodușe, pardon..mango